{article.prettyCreatedAt} {article.views}
{article.title}Falsuri recente
Pe rețelele sociale sunt distribuite o serie de declarații ale fostului funcționar public Dumitru Barbalat, care afirmă că Energocom ar minți consumatorii despre prețul achiziționării gazelor naturale și că ar emite ilegal facturi pentru populație. Potrivit lui Barbalat, gazele din România ar trebui să coste doar patru–cinci lei pentru un metru cub și locuitorii R. Moldova plătesc de două ori pentru aceleași servicii. Aceste acuzații sunt nefondate. Ministerul Energiei și expertul Eugen Muravschi au explicat rațiunea emiterii de către Energocom a facturilor pentru consumatori și cum se formează tarifele.
Într-o postare făcută pe Facebook pe 18 octombrie, Dumitru Barbalat, fost șef al Departamentului dezvoltarea sectorului real al economiei al Ministerului Economiei în cabinetul Vasile Tarlev-1, a acuzat compania Energocom și autoritățile Republicii Moldova că ar minți consumatorii și că ar majora nefondat tarifele pentru gaze.
Declarațiile sale au fost preluate și distribuite de către alți utilizatori și grupuri pe Facebook, dar și pe Telegram de Канал 5 și Первый в Молдове, cunoscute pentru promovarea sistematică a narațiunilor Kremlinului și a dezinformărilor.
„Gazele românești ar trebui să coste în Moldova patru–cinci lei conform prețului de cost”
„Conform prețului de cost, gazele românești importate ar trebui să fie la noi doar ceva mai scumpe decât în România, de 4–5 lei, nu de 14,6 lei”, a scris Dumitru Barbalat (în original: „Румынский импортный газ по себестоимости должен стоить у нас ненамного дороже, чем в Румынии — 4–5 лей, а не 14,6 лей”). El n-a prezentat însă calculele care ar demonstra că Energocom ar putea achiziționa și furniza către consumatori gazele anume la acest preț. În enunțul său sunt confundate prețul de cost pentru extragere, prețul de achiziție și tariful final pentru consumatori.
Potrivit Ministerului Energiei, până la 31 martie 2026, în România a funcționat mecanismul de plafonare de către stat a prețului gazelor pentru consumatorii casnici. Astfel, prețul maxim a fost de 0,31 RON pentru 1 kWh cu TVA inclus. Asta însemna aproximativ 12,3 lei moldovenești per metru cub la cursul de schimb din 21 octombrie 2026. Doar că, în acest caz, ne referim nu la prețul de cost al extragerii și nu la prețul de export, ci la prețul cu amănuntul pentru consumatorii din România, care este unul plafonat de stat. Pentru a menține prețurile pentru populație, o parte dintre cheltuielile furnizorilor a fost compensată de către autorități. Din aprilie 2026, mecanismul de reglementare a fost modificat.
Astfel, chiar și prețul plătit anterior de către consumatorii din România nu confirmă cele spuse de Barbalat că gazele exportate în R. Moldova ar urma să coste 4–5 lei/metru cub.
Eugen Muravschi, expert al comunității WatchDog.MD, a explicat de ce România nu ne-ar putea vinde neapărat gaze la un preț artificial mai mic, chiar dacă are propriile zăcăminte. România nu-și asigură în totalitate necesitățile interne din contul volumelor extrase, fiind nevoită să importe o parte din gaze. Potrivit raportului anual al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energeticii României (ANRE) pentru 2024, producția internă a acoperit 82,24% din consumul la nivel de țară. În iunie 2026, conform datelor aceleiași instituții, producția internă acoperea 61,03% din consum, cota importurilor fiind de 38,97%.
Expertul a menționat că aceste date demonstrează că România însăși are nevoie de gaze de import. Respectiv, nu avem motive să presupunem că statul vecin are un exces atât de mare de gaze din producția internă încât să le vândă Republicii Moldova la un preț redus substanțial. În plus, plafonarea de către stat a prețului pentru consumatorii din România nu este aplicată automat și exporturilor. Muravschi a subliniat că prețul de pe bursă nu este determinat doar de țara de origine a gazelor naturale. Totodată, tariful final pentru consumatorii moldoveni include nu doar costul gazelor achiziționate, ci și costurile de livrare și furnizare. Prețul de cost al extragerii, cel de achiziție și tariful final sunt indicatori diferiți. Faptul că România extrage gaze din propriile zăcăminte nu înseamnă că R. Moldova ar putea beneficia de gaze la un presupus preț de cost.
„Energocom emite ilegal facturile pentru gaze, iar consumatorii plătesc de două ori pentru aceleași servicii”
O altă acuzație lansată de către Dumitru Barbalat se referă la legalitatea emiterii facturilor pentru gaze. El afirmă că Energocom nu ar avea dreptul să elibereze facturi către populație și să încaseze profit reglementat din motiv că rețelele de distribuție a gazelor aparțin întreprinderilor din cadrul Grupului Moldovagaz. În opinia sa, din această cauză, consumatorii plătesc de două ori pentru aceleași servicii.
Reprezentanții Ministerului Energiei au explicat că furnizarea și distribuția gazelor sunt activități diferite. Furnizorul achiziționează gazele și le vinde consumatorilor finali. Operatorul rețelei de distribuție este responsabil de livrarea gazelor prin conducte. Respectiv, compania furnizoare de gaze către populație nu este obligată să fie în același timp și proprietara rețelelor de distribuție. În R. Moldova, funcția de transportare a gazelor a fost preluată, în septembrie 2023, de compania Vestmoldtransgaz, iar din 1 septembrie 2025, Energocom a devenit furnizorul de gaze pentru consumatorii deserviți anterior de Moldovagaz. Acest lucru s-a întâmplat după ce companiei Moldovagaz i-a fost retrasă licența pentru activitatea de furnizare a gazelor.
La 28 august 2025, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat contractele care permit companiei Energocom facturarea și deservirea consumatorilor cu participarea foștilor furnizori. Reprezentanții ANRE au menționat că aceste contracte sunt încheiate în conformitate cu Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale și sunt necesare pentru a asigura continuitatea proceselor de deservire a consumatorilor. Astfel, Energocom are baza legală pentru furnizarea gazelor naturale și emiterea facturilor, chiar dacă rețelele de distribuție aparțin altor întreprinderi.
Eugen Muravshi a dezmințit și afirmația că acest sistem ar genera automat o plată dublă. Expertul a explicat că Energocom achiziționează gazele, după care achită serviciile operatorilor care se ocupă de transportare și distribuție. Totodată, gazele rămân în proprietatea furnizorului, deși conductele nu-i aparțin acestuia.
Tariful final include mai multe componente:
Potrivit lui Muravschi, rentabilitatea reglementată a companiei Energocom ar fi de circa 16 bani pentru un metru cub de gaze. Expertul a menționat că suma respectivă nu reprezintă plata pentru folosirea ori deservirea rețelelor de distribuție, or, aceste cheltuieli sunt luate în calcul separat în cadrul tarifului. Iată de ce faptul că tariful include costurile suportate de furnizor și plata pentru distribuție nu înseamnă că un consumator ar plăti de două ori pentru același serviciu.
„România prezintă gazele importate drept producție proprie, iar actele pentru livrări ar putea fi falsificate”
Dumitru Barbalat a mai sugerat că România ar putea trece în acte gazele importate drept gaze extrase pe teritoriul său utilizând în acest scop mecanismul de substituire. Bazându-se pe această supoziție, el își exprimă suspiciunea că ar putea avea loc o falsificare a documentelor ce țin de livrările de gaze către Republica Moldova.
Barbalat nu aduce dovezi care ar confirma că o astfel de schemă ar fi fost folosită în cazul livrărilor efectuate de Energocom. Datele care arată că România extrage propriile gaze, dar și importă în același timp, nu demonstrează că ar fi fost operate falsuri în acte.
Eugen Muravschi a mai explicat că pe piața românească sunt comercializate gaze de origine diferită. Totodată, pe bursă nu există prețuri separate pentru gazele românești și cele de import. Din acest motiv, nu putem concluziona că documentele ar fi fost falsificate doar în baza faptului că R. Moldova cumpără gaze de pe piața românească, iar România, la rândul ei, importă o parte din gazele consumate.
Statisticile privind importurile, evocate de Barbalat, nu confirmă existența schemei pe care a descris-o. Pentru a identifica astfel de abateri, este nevoie de documente concrete și de rezultatele unui control de resort.
„Energocom nu achiziționează gaze de pe bursa românească”
În postarea sa, Dumitru Barbalat se referă la statisticile privind importurile de gaze în R. Moldova. Potrivit lui, în primul trimestru al lui 2026, 97,5% din gazele importate au venit din România, iar în al doilea trimestru, indicatorul respectiv a fost de 86,8%. Bazându-se pe aceste date, Dumitru Barbalat pune la îndoială declarațiile companiei Energocom privind achizițiile făcute la Bursa Română de Mărfuri (BRM).
Totuși, țara de proveniență a gazelor și locul de achiziție sunt noțiuni diferite. Dacă gazele vin din România, asta nu înseamnă că acestea au fost achiziționate direct de la furnizor, dar nu la bursă.
Potrivit datelor Ministerului Energiei, în 2024, Energocom a achiziționat peste 830 de milioane de metri cubi de gaze naturale de la opt companii din UE, precum și de la BRM. Peste 2⁄3 din volum au provenit de la entități din România și de la BRM. Totodată, unele contracte prevedeau prețuri fixe, iar altele - prețuri indexate față de cotațiile bursiere, inclusiv la indicii BRM și TTF.
De asemenea, este relevant să facem distincție între modul de încheiere a tranzacției și mecanismul de formare a prețului: faptul că prețul este indexat față de cotațiile bursiere nu înseamnă că respectivul contract a fost încheiat direct la bursă.
Posibilitatea de comercializare a gazelor provenite din România prin intermediul burselor este confirmată și de raportul anual al Romgaz pentru 2024, care arată vânzările efectuate pe piața centralizată administrată de BRM și prin negociere bilaterală.
Expertul comunității WatchDog.MD Eugen Muravschi a mai specificat că gazele comercializate pe piața românească pot avea proveniență diversă, iar țara de origine, în sine, nu ne permite să determinăm modalitatea de achiziționare a volumelor respective.
Astfel, statisticile privind importurile din România, aduse de către Dumitru Barbalat, nu demonstrează nici că întregul volum ar fi fost achiziționat la bursă, nici că lucrurile ar sta tocmai invers. Pentru o verificare finală a declarațiilor despre achizițiile de pe bursă sunt necesare datele despre respectivele contracte și tranzacții.
Anterior, Stopfals.md a verificat și alte declarații făcute de Barbalat
Nu este primul caz în care Dumitru Barbalat răspândește informații neveridice despre prețul resurselor energetice.
În septembrie 2026, Stopfals.md a demontat afirmația falsă a acestuia că locuitorii R. Moldova plătesc pentru gaze și energie electrică mai mult decât în majoritatea țărilor europene. Barbalat a comparat tarifele în câteva state, fără a menționa sursa datelor și metodologia de calcul. Expertul Sergiu Tofilat a explicat că o astfel de comparație nu este corectă pentru că nu ține cont de impozite, subvenții și specificul reglementării prețurilor.
În februarie 2024, Stopfals.md a verificat o altă declarație făcută de Dumitru Barbalat. Atunci, el afirma că, în 2023, locuitorii R. Moldova ar fi plătit un preț dublu pentru gaze și energie electrică, iar autoritățile și-ar fi însușit banii consumatorilor. Barbalat compara tarifele cu prețul de achiziție a energiei electrice de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES sau CTE Moldovenească) și prețurile pentru gaze la bursă în Europa, fără a lua însă în calcul alte costuri și faptul că achizițiile sunt efectuate din surse diferite. Directorul general al ANRE, Alexei Taran, preciza că tarifele finale includ și transportarea, distribuția, dar și furnizarea, iar expertul Sergiu Tofilat spunea că nu este corect să facem comparație între prețul mediu anual și cotația de la bursă pentru o singură zi.
Constantin Hairetdinov
Stopfals.md
Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Tehnologii Digitale (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici HaDEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Relevant
Comments 0