Mai multe canale și pagini de social media au distribuit miercuri, 23 septembrie, imagini trucate, prezentate drept dovadă că pe Aeroportul Internațional Chișinău ar fi aterizat o aeronavă încărcată cu drone militare destinate Ucrainei. Unele surse au folosit ocazia pentru a promova clasica narațiune propagandistică a Kremlinului despre așa-zisa atragere a R. Moldova în război. În realitate, datele de zbor din ultima săptămână arată că aeronava Antonov cu numărul de înmatriculare UR-CBG nici nu s-a apropiat de spațiul aerian al R. Moldova, iar imaginile nu sunt reale.

Pe 23 septembrie, canalul de Telegram Молдавский Крот a fost printre primele care au publicat postarea cu trei fotografii în care apar un avion, câteva cutii mari cu inscripția Drone Coalition, dar și un camion care ar fi fost fotografiate pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Canalul susține că le-ar fi primit de la un cititor care presupune că e vorba de drone pentru Ucraina: „Sunt sigur că asta se face pentru Ucraina. Am fotografii cu ceea ce consider că a fost o încărcătură de drone destinată Ucrainei. Apoi, în timpul nopții, încărcătura a fost transportată. Nu vreau ca țara noastră să fie atrasă în război”.

Trei ore mai târziu, aceleași poze au fost publicate de canalul de Telegram SPPOT, dar deja cu logoul său. Sursa a susținut că un avion cu o încărcătură care posibil conținea drone a fost fotografiat pe aeroportul din Chișinău: „O încărcătură cu posibile drone, surprinsă pe Aeroportul Chișinău. Mai mulți paleți pe care apare inscripția „Drone Coalition” au fost fotografiați în timpul descărcării dintr-un avion cargo. Aeronava din imagini este un Antonov An-12BP, înmatriculat UR-CBG, operat de compania ucraineană CAVOK Air. (...) Conținutul încărcăturii nu este confirmat oficial. Proveniența și destinația acesteia rămân, deocamdată, necunoscute”.

Propaganda Kremlinului a răspândit rapid falsul

La scurt timp, postarea SPPOT, împreună cu fotografiile cu logo, au fost preluate de alte surse, preponderent de limbă rusă, și cunoscute pentru răspândirea dezinformării. „Știrea” a apărut pe mai multe canale de Telegram (printre care KP Moldova, Молдавский Vагон, "Первый в Молдове" Новости, Канал5, Canal5, enewsmd.online, Gagauznews, Гражданин, Triunghiul basarabean), pe pagini și conturi de Facebook (aici, aici sau aici) și pe TikTok.

Unele surse au mers și mai departe. De exemplu, canalul de Telegram МолдБриф a calificat aceste imagini drept „confirmare directă a complicității bandei Maiei Sandu în război de partea coaliției antiruse a răului” (în original: «Прямое подтверждение соучастия банды Санду в войне на стороне антироссийской коалиции злa»).

Peste câteva ore după publicarea postării, canalul SPPOT a recunoscut că a fost vorba de o informație falsă pe care a publicat-o fără să o verifice. Canalul a afirmat deja, citând surse de la aeroport, că aeronava respectivă nu a fost la Chișinău. „Acestea au infirmat existența unui asemenea zbor sau a unei operațiuni de descărcare a unor componente militare în perioada indicată. Potrivit informațiilor obținute, registrele operaționale și logistice din acea noapte nu conțin nicio înregistrare care să corespundă informațiilor transmise nouă”, a scris canalul, explicând că și imaginile, pe care le-a publicat anterior, au fost trucate.

Datele de zbor arată că acest avion nu a ajuns la Chișinău

În aceeași perioadă, canalul de Telegram specializat în domeniul aviației runway09.aviation a atenționat că este vorba de un fals, iar datele de zbor ale aeronavei arată că în perioada respectivă „nu s-a aflat nicio secundă pe Aeroportul Internațional Chișinău și nici în spațiul aerian al Republicii Moldova. Răspândirea unor astfel de narațiuni fabricate nu este un caz izolat, ci o tehnică bine cunoscută de război hibrid și manipulare informațională”.

Datele de zbor prezentate de platforma specializată Flightradar24 arată că aeronava cu numărul de înmatriculare UR-CBG nu a avut Chișinăul ca destinație de zbor. Aceasta a operat mai multe zboruri în ultima săptămână spre destinații din Europa Centrală și Africa de Nord.

Unele surse ale propagandei pro-Kremlin au încercat însă să reducă impactul dezmințirilor. Sputnik Молдова 2.0, de exemplu, a sugerat că avioane cu încărcătură militară ar putea să aterizeze ulterior pe Aeroportul Internațional Chișinău: „Ar fi și mai amuzant dacă, după asta, la Chișinău ar ateriza în realitate un transport militar cu o încărcătură de drone pentru Ucraina, dar după incidentul jenant de acum nimeni nu ar mai crede. Ar fi o acoperire perfectă” (în original: «Будет веселее, если после этого в Кишиневе реально сядет военный транспорт с грузом дронов для Украины, но после нынешнего неловкого случая в это уже никто не поверит. Идеальное вышло бы прикрытие»).

Astfel, în loc să prezinte dovezi că aeronava ar fi ajuns la Chișinău, canalul a recurs la un scenariu ipotetic potrivit căruia un asemenea transport ar putea avea loc ulterior.

Imagini trucate

Stopfals.md a verificat imaginile publicate de sursele de propagandă cu ajutorul mai multor instrumente online de detectare a conținutul trucat sau realizat cu ajutorul inteligenței artificiale, care au arătat că imaginile au fost modificate cu IA.

Căutarea Stopfals.md nu a identificat fotografii identice celor apărute în postările cu informații false. Cu toate acestea, imagini cu drone în cutiile cu inscripția Drone Coalition au fost publicate în 2024 de presa internațională și cea letonă, însă toate au fost făcute pe timp de zi, spre deosebire de imaginile publicate de sursele de propagandă.

Drone Coalition este o inițiativă internațională lansată în februarie 2024, condusă de Letonia și Marea Britanie cu scopul de a sprijini Ucraina prin furnizarea de drone militare și tehnologii asociate. Coaliția reunește peste 15 state și colaborează cu companii din industria de apărare, coordonând producția, testarea și livrarea de drone către armata ucraineană.

Dana Ciobanu, Mihai Avasiloaie

Stopfals.md

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Tehnologii Digitale (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici HaDEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API