Înaintea alegerilor în Adunarea Populară și a celor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, unii dintre candidați declară că autoritățile centrale „obstrucționează” realizarea proiectelor sociale și creează dificultăți pentru statistica regională. Sunt lansate și avertizări despre pericolul intrării R. Moldova în „incapacitate de plată”, care ar fi provocat de creditele europene. Stopfals.md a verificat dacă aceste declarații sunt sau nu susținute de fapte sau acte oficiale.

„Trebuie să ne recăpătăm statistica”: autoritățile din Găgăuzia chiar au fost lipsite de acces la datele necesare pentru analiza evoluția autonomiei?

Candidatul la funcția de bașcan, Oleg Garizan, a declarat la 25 octombrie despre nevoia de a „recăpăta statistica”, or „nu putem construi strategia de dezvoltare economică a regiunii, dacă nu vom avea analize”. Potrivit acestuia, bașcanul trebuie să beneficieze de date despre „nu prin intermediul centrului”.

În realitate, serviciile locale de statistică nu și-au sistat activitatea. Reorganizarea Biroului Național de Statistică (BNS) a avut loc în conformitate cu Hotărârea Guvernului din 24 septembrie 2018 și a afectat toată R. Moldova, nu doar Găgăuzia. Sistemul precedent de gestiune a fost reorganizat în patru centre regionale pentru statistică – Chișinău, „Nord”, „Centru” și „Sud”, Găgăuzia intrând în componența celui din urmă. Reforma a continuat și în 202

Conform listei oficiale a BNS, la Comrat își desfășoară activitatea Direcția statistică UTA Găgăuzia, iar la Ceadâr-Lunga și Vulcănești activează serviciile de statistică. Anastasia Cîlcic, șefa Direcției statistică UTA Găgăuzia, a confirmat, într-un comentariu pentru Radio Moldova Comrat, că toate cele trei subdiviziuni își continuă activitatea.

În plus, indicatorii statistici despre Găgăuzia sunt publicați și de către BNS, instituția asigurând autoritățile centrale și locale cu informațiile statistice necesare. La fel, datele pot fi obținute și printr-o solicitare adresată BNS.

Comitetul Executiv al Găgăuziei dispune și de propriile mecanisme de acumulare și analiză a informațiilor. Astfel, potrivit Legii Găgăuziei cu privire la direcțiile centrale ramurale ale Comitetului Executiv al Găgăuziei, direcțiile subordonate bașcanului sunt în drept să solicite datele necesare de la alte direcții ramurale și autorități publice. Aceste informații sunt necesare, în special, pentru elaborarea programelor de dezvoltare economică și socială a autonomiei. Bunăoară, în procesul de pregătire a bugetului autonomiei pentru 2026, a fost utilizată prognoza dezvoltării social-economice concepută în baza datelor respective.

Transportul social gratuit și-a sistat activitatea din lipsa unei legi regionale?

Ivan Panea, candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, a spus (0:09–0:20) la 25 octombrie că transportul social gratuit și-a sistat activitatea la Comrat din cauza lipsei unei legi regionale.

De fapt, actele oficiale și materialele pe acest caz confirmă încălcarea legislației privind transportul admise de către compania care opera transportarea pasagerilor, iar acest lucru nu ține de lipsa unei legi la nivel de autonomie.

Cursele gratuite de autobuz au fost lansate la Comrat în februarie 2021, la inițiativa Centrului Comunitar Anticriză (Народный антикризисный штаб (НАШ)), afiliat lui Victor Petrov, cel care ulterior avea să devină vicepreședintele Comitetului Executiv al Găgăuziei. Mai târziu, proiectul a fost replicat și în alte localități din Găgăuzia.

În comunicatul oficial din 4 aprilie 2024, Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a specificat că Centrul Popular Anticriză nu a fost înregistrat în Registrul operatorilor de transport rutier. Potrivit ANSA, autobuzele efectuau cursele zilnic, conform unui program și pe trasee prestabilite, iar de serviciile lor beneficiau nu doar persoanele care aparțin unui grup social defavorizat. Instituția a mai explicat că, în acest caz, activitatea cade sub incidența prevederilor legislației naționale în domeniul transporturilor.

În urma verificărilor, Centrul Popular Anticriză și conducătorul acestuia au fost amendați conform prevederilor art. 197 alin. (16) și alin. (29) din Codul Contravențional. În mai 2024, au urmat controale repetate și sancțiuni. Au apărut și informații despre ridicarea și transportarea unui autobuz la parcarea specială, ca măsură prevăzută de Codul Contravențional.

Încălcările identificate au fost motivul unui litigiu în instanță. La reexaminarea dosarului, Judecătoria Chișinău a respins acțiunea prin care Centrul Popular Anticriză contesta amenda în valoare de 11 mii de lei.

În decembrie 2025, viceprimarul de Comrat Victor Baldji a anunțat că autoritățile municipale au recepționat informații despre suspendarea circulației transportului social în regiunea școlii nr. 2. Ulterior, Primăria a convenit despre reluarea cursei obișnuite cu plată pe linia nr. 4.

Astfel, obiecțiile ANTA țineau de încălcarea legislației din domeniul transporturilor, nu de lipsa unei legi regionale. Organizarea transportului de pasageri este reglementată de Codul transporturilor rutiere a Republicii Moldova nr. 150/2014. O lege de nivel regional ar fi putut prevedea mecanisme de susținere a transportului gratuit, dar nu i-ar fi exonerat pe organizatorii acestuia de obligația de a respecta legislația națională.

„Autoritățile centrale au făcut totul pentru a închide GagauziyaLand”?

La 1 noiembrie, candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei, Cornel Dudnic, a declarat că autoritățile centrale „au făcut totul pentru a închide” parcul GagauziyaLand de la Congaz. El a afirmat că acestea „puneau la cale provocări, intentau dosare penale, intimidau și șantajau”, iar unii reprezentanți ai PAS chiar ar fi propus „demolarea parcului cu ajutorul buldozerului”. Dudnic nu a prezentat dovezi care să probeze că parcul ar fi fost închis în urma deciziei autorităților centrale.

În realitate, activitatea GagauziyaLand a fost sistată după ce Ilan Șor (condamnat la 15 ani privațiune de libertate pentru fraudă și spălare de bani în proporții deosebit de mari în cadrul dosarului privind „furtul miliardului”) a anunțat la 1 decembrie 2025 „sistarea tuturor proiectelor sociale” în R. Moldova.

Autoritățile publice într-adevăr au verificat construirea și exploatarea GagauziyaLand, însă parcul era deschis, iar vizitatorii aveau acces acolo. La 16 mai 2025, Procuratura Generală a comunicat că a fost remis în judecată dosarul intentat pe numele a șapte persoane, printre care erau primarul și viceprimarul de Congaz. Potrivit anchetei, lucrările de construcție au fost recepționate cu abateri de la cerințele tehnice și în lipsa unor date esențiale privind siguranța construcției. În lipsa unor decizii irevocabile emise de instanțele de judecată în acest dosar, nu putem considera că vina persoanelor acuzate este stabilită.

Invitată la o emisiune TV8 în decembrie 2025, Arina Spătaru, președinta partidul ALDE, s-a pronunțat într-adevăr pentru demolarea OrheiLand și GagauziyaLand, însă Spătaru nu reprezintă Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) aflat la guvernare, ci este exponenta unei alte formațiuni politice.

„Moldova poate intra în incapacitate de plată din cauza creditelor UE”?

Candidatul la funcția de bașcan al Găgăuziei din partea Partidului Socialiștilor, Fiodor Gagauz, a declarat la 26 octombrie că „pentru următorii 4 ani, majorității aflate la guvernare îi va fi oferit un ajutor în valoare de 1,9 mlrd. cu titlu du asistență, dintre care 1,6 sunt credite”. El a mai adăugat că „statul se duce de râpă și că în timpul apropiat am putea fi recunoscuți în calitate de datornici”.

În primul rând, trebuie menționat că sprijinul este oferit de către Uniunea Europeană nu „majorității aflate la guvernare”, ci statului Republica Moldova, ca o formă de susținere a reformelor și creșterii economice. Asistența e prevăzută pentru anii 2025–2027, nu pentru patru ani, așa cum susține candidatul. Potrivit comunicatului Consiliului UE din 18 martie 2025, pachetul în valoare de cca 1,9 mlrd. de euro prevede până la 1,5 mlrd. de euro cu titlu de credite acordate în condiții favorabile și 385 mil. de euro cu titlu de asistență financiară nerambursabilă. Debursarea mijloacelor depinde de îndeplinirea condițiilor agreate și de rezultatele reformelor.

Cea mai pare parte a pachetului de asistență europeană presupune într-adevăr finanțare sub formă de credite, însă candidatul evocă date inexacte privind distribuirea mijloacelor și termenii programului. Supoziția sa despre o „incapacitate de plată care va urma în timpul cel mai apropiat” pentru R. Moldova nu e confirmată de evaluările Fondului Monetar Internațional (FMI și a Băncii Mondiale (BM).

Finanțarea europeană e acordată în condiții preferențiale. Potrivit Regulamentului UE nr. 2025/535, termenul maxim de scadență a creditelor este de 40 de ani, iar rambursarea sumei de bază a datoriei urmează să înceapă nu mai devreme de anul 2034. Totodată, 135 mil. de euro din volumul total de mijloace nerambursabile în valoare de 520 mil. de euro sunt destinate pentru asigurarea garanțiilor pentru credite.

E adevărat că accesarea creditelor majorează obligațiile de plată ale unui stat, însă acest lucru în sine nu demonstrează că statul ar urma în curând să intre în incapacitate de plată. Capacitatea unei țări de a-și deservi datoria depinde inclusiv de condițiile împrumuturilor contractate, veniturile bugetare și starea economiei.

Ministerul Finanțelor al R. Moldova a informat că acordul de împrumut privind acordarea sumei de 1,5 mlrd. de euro a fost semnat la 21 mai 2025. Mijloacele sunt oferite în tranșe condiționate de realizarea reformelor agreate. Termenul mare de scadență permite distribuirea poverii acestui împrumut pentru o perioadă îndelungată, fără a anula însă angajamentele de rambursare a creditelor și de achitare a dobânzii.

În analiza comună privind sustenabilitatea datoriei R, Moldova, elaborată de FMI și BM în februarie 2026, la evaluarea angajamentelor de plată ale statului, experții internaționali deja luau în calcul finanțarea oferită în cadrul Planului European de Creștere. Chiar dacă este anticipată o majorare a creanțelor, datoria publică a RM e apreciată drept sustenabilă în cadrul scenariului de bază. Riscul de survenire a unei crize a datoriei externe, precum și riscul general al crizei datoriei au fost estimate ca moderate.

Totuși, experții avertizează despre vulnerabilitățile existente. În special, o încetinire substanțială a creșterii economice poate genera sporirea gradului de îndatorare. Riscurile adiționale țin de necesitatea de a refinanța datoria publică internă.

 

Alegerile pentru Adunarea Populară și cele pentru funcția de bașcan a Găgăuziei se vor desfășura la 15 noiembrie 2026.

 

Elena Celac

Stopfals.md

 

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API