Alegerile care urmează duminică în Găgăuzia pot fi „ultimele”, autoritățile Republicii Moldova „au pornit pe drumul militarizării”, iar autonomia „nu-și poate gestiona veniturile” fără un Inspectorat Fiscal separat. Aceste și alte declarații au fost făcute la 2, 3 și 5 noiembrie, în timpul dezbaterilor electorale cu participarea candidaților pentru funcțiile de bașcan și de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, desfășurate la postul public de televiziune GRT. Stopfals.md a verificat în ce măsură afirmațiile corespund legislației, documentelor oficiale și deciziilor autorităților publice.

Fără propriul Inspectorat Fiscal nu poate exista o autonomie financiară?

Anatoli Talmaci, reprezentantul lui Oleg Garizan, care candidează independent pentru funcția de bașcan, dar și pentru cea de membru al Adunării Populare a Găgăuziei, a declarat (18:09-18:19) despre intenția de „a reîntoarce Inspectoratul Fiscal, pentru că în lume nu există nicio autonomie care să nu-și poată gestiona veniturile și impozitele” (în original: „вернуть Налоговую инспекцию, потому что в мире нет ни одной автономии, которая не могла бы управлять собственными доходами и налогами”).

Enunțul făcut nu corespunde realității. Serviciul Fiscal din Găgăuzia n-a fost lichidat, ci a fost supus reorganizării în cadrul unei reforme naționale. Astfel, din 1 aprilie 2017, în urma reformei de nivel național, cele 35 de inspectorate fiscale teritoriale într-o autoritate unică, Serviciul Fiscal de Stat (SFS), subordonat Ministerului Finanțelor.

Totodată, Serviciul Fiscal continuă să activeze pe teritoriul autonomiei, iar contribuabilii se pot adresa la subdiviziunile sale teritoriale.

Un inspectorat fiscal separat și independența financiară a unei autonomiei sunt lucruri diferite, iar faptul că o autonomie nu are un inspectorat fiscal separat nu înseamnă că aceasta n-ar beneficia de atribuții financiare. Articolul 12 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) atribuțiile Adunării Populare în domeniile de activitate bugetar-financiară și fiscală locală. Potrivit articolului 18, bugetul autonomiei este format din toate tipurile de vărsăminte stabilite de legislație. Legea privind finanțele publice locale reglementează formarea veniturilor bugetare, inclusiv încasările proprii, defalcările din impozitele de stat și transferurile.

Afirmația lui Talmaci, care spune că, potrivit practicilor mondiale, autonomia financiară ar presupune neapărat și o administrare fiscală independentă, la fel, induce în eroare. Bunăoară, Insulele Åland din componența Finlandei au propriul Parlament, Guvern și buget, totuși, autonomia fiscală a regiunii este limitată: autoritățile din Åland sunt în drept să reglementeze unele chestiuni ce țin de taxele municipale, pe când taxele de stat sunt stabilite de legislația finlandeză, fiind administrate de Autoritatea Fiscală a Finlandei.

Vezi și:  Profil de integritate: Oleg Garizan

Drumul Național М3 a fost construit în perioada PDM?

În timpul dezbaterilor electorale de la GRT, candidatul independent pentru funcția de bașcan, dar și pentru cea de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei Cornel Dudnic a vorbit despre realizările din perioada când la guvernare se afla Partidul Democrat din Moldova (PDM), din partea căruia el a fost deputat în Parlament. Dudnic a declarat (37:43–37:48) că Drumul Național М3 a fost construit în perioada când la putere era PDM: „Drumul M3, care traversează tot teritoriul autonomiei găgăuze, a fost construit în perioada noastră, când noi eram la guvernare” (în original: „Дорога М3, которая пересекает всю территорию Гагаузской автономии, строилась в нашу бытность, при нашей власти”).

Situația privind construcția diferitor segmente din Drumul Național M3 este însă alta. Astfel, în septembrie 2018, într-adevăr, au fost semnate contractele privind construcția șoselei М3 pe segmentul Porumbrei – Cimișlia și a drumului de ocolire a orașului Comrat, dar lucrările de construcție au început în 2019. Totuși, activitățile de pregătire a proiectelor, atragerea finanțărilor, construcția și reconstrucția drumului au avut loc în timpul diferitor guverne.

Potrivit actelor Administrației de Stat a Drumurilor, sectorul de șosea de la Chișinău până lângă satul Porumbrei a fost construit încă în anii 1985–1995. În 1996, lucrările de construcție au fost suspendate din cauza lipsei banilor, iar în 2009 a fost elaborat Studiul de Fezabilitate pentru continuarea proiectului.

Finanțările pentru modernizarea Drumului Național М3 au fost atrase înaintea accederii PDM la guvernare. În 2010, Republica Moldova a încheiat acordurile de creditare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care prevedeau reabilitarea infrastructurii rutiere. Atunci, Ministerul Finanțelor informa că programul stipula inclusiv reabilitarea unei porțiuni din şoseaua Comrat – Ciumai, parte a Drumului Național М3. Conform actelor oficiale ale Administrației de Stat a Drumurilor, acest tronson este situat între kilometrul 96,8 și kilometrul 151,2 al drumului național respectiv și are o lungime de circa 54,4 km. Acordurile au fost încheiate în timpul Guvernului condus de Vlad Filat.

La 25 iunie 2013, deja în perioada Guvernului Iurie Leancă, Moldova a semnat cu BEI un acord de creditare în valoare de 150 de milioane de euro pentru modernizarea drumurilor naționale. În planul oficial de achiziții al Programului „Moldova Drumuri” din februarie 2016, construcția segmentului Porumbrei – Cimișlia și a drumului de ocolire a orașului Comrat era inclusă în lista proiectelor finanțate de BEI.

În timpul Guvernului Pavel Filip, la 11 septembrie 2018, Administrația de Stat a Drumurilor a semnat două contracte cu compania turcească ONUR, care presupuneau construcția segmentului Porumbrei – Cimișlia, cu lungimea de aproximativ 19 km, și a drumului de ocolire a orașului Comrat, cu lungimea de 18,3 km. Valoarea totală a contractelor a fost de circa 59,4 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată din contul unui credit oferit de BEI. Lucrările de construcție au început în 2019.

După debarcarea PDM de la guvernare, în iunie 2019, construcția a continuat. Potrivit datelor Administrației de Stat a Drumurilor, în iulie 2021, lucrările pe tronsonul Porumbrei – Cimișlia erau executate în proporție de 48%, iar la drumul de ocolire a orașului Comrat - de 46%.

Ambele segmente au fost deschise pentru circulație în anul 2022, deja în perioada Guvernului Natalia Gavrilița. Drumul de ocolire a orașului Comrat a fost dat în exploatare pe 21 octombrie, iar pe tronsonul Porumbrei – Cimișlia circulația a început în luna noiembrie.

Reconstrucția a continuat și pe alte porțiuni ale acestei șosele. În mai 2022, Administrația de Stat a Drumurilor anunța despre evoluția lucrărilor de reabilitate a Drumului Național М3 în sudul R. Moldova. În iulie 2023, a fost deschis segmentul Ciumai – Vulcănești, cu lungimea de 31 de km, reconstruit cu susținerea financiară a BERD.

Astfel, afirmația făcută de Dudnic corespunde realității doar parțial.

Vezi și:  Profil de integritate: Cornel Dudnic

Guvernul „a pornit pe drumul militarizării”?

Candidatul Cornel Dudnic a mai declarat (34:56-35:01) că „țara a pornit pe drumul militarizării” (în original: „страна взяла курс на милитаризацию”), făcând referire la un acord de cooperare militară cu Ucraina și la proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război. Potrivit lui Dudnic, acest proiect de lege i-ar permite Guvernului, „prin proprie decizie” (în original: „своим решением”), să instituie stare de asediu, să limiteze circulația cetățenilor, să oblige diaspora să revină acasă și să confiște bunurile în favoarea statului.

Totuși, exemplele candidatului Cornel Dudnic nu confirmă toate concluziile făcute de el.

La 26 octombrie 2026, R. Moldova și Ucraina, într-adevăr, au semnat  Acordul de cooperare tehnico-militară. Potrivit Ministerului Apărării al Republicii Moldova, documentul prevede schimburile de experiență și tehnologie, consolidarea capacității de apărare a R. Moldova, inclusiv în domeniul supravegherii spațiului aerian și al combaterii dronelor. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a argumentat necesitatea unei astfel de cooperări prin amenințările la adresa securității aeriene. În R. Moldova, au fost înregistrate peste 100 de cazuri de încălcare a spațiului aerian, iar experiența Ucrainei ne poate ajuta să eficientizăm sistemele de supraveghere și de protecție împotriva dronelor.

Totodată, acordul acoperă și alte direcții ale cooperării tehnico-militare, inclusiv modernizarea și repararea tehnicii militare, pregătirea specialiștilor și schimbul de tehnologie, lucru  anunțat de Ministerul Apărării al Ucrainei.

De asemenea, ministrul Nosatîi a specificat (14:56–15:12) într-o intervenție la Jurnal TV că acordul nu prevede oferirea unei asistențe militare directe statului implicat în conflict. Oficialul a mai spus că acordul nu presupune acceptul pentru dislocarea militarilor străini pe teritoriul Republicii Moldova (18:03–18:10).

Nosatîi a mai declarat că acordul nu implică participarea R. Moldova la acțiuni militare, dislocarea unor trupe străine sau reparația tehnicii militare ucrainene deteriorate în timpul acțiunilor militare. Potrivit oficialului, articolul 4 din acest document interzice folosirea rezultatelor cooperării în scopuri militare operaționale sau ofensive. Ministrul a mai menționat că negocierile privind acest acord au avut loc încă în anii 2019–2021.

Astfel, conținutul acordului și obiectivele declarate ale acestui act nu confirmă concluzia lui Dudnic, care a declarat că țara noastră „a pornit pe drumul militarizării”.

Afirmația lui Dudnic despre faptul că Guvernul ar putea să instituie cu de la sine putere starea de asediu nu corespunde conținutului proiectului de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional, prezentat de Ministerul Apărării la 3 noiembrie 2026 pentru dezbateri publice. Documentul vizează dezvoltarea cadrului normativ și juridic și a politicilor de stat în domeniul securității și apărării naționale în conformitate cu documentele strategice naționale. Potrivit articolului 8 al proiectului, hotărârea privind instituirea stării de asediu este adoptată de către Parlament. În cazul unei agresiuni armate, președintele R. Moldova poate declara starea de război cu examinarea ulterioară a acestei chestiuni de către Parlament (articolul 7).

Articolul 6 stabilește temeiurile pentru instituirea regimurilor speciale, inclusiv în cazul pericolului unei agresiuni armate și al unor acțiuni ostile cu o componentă militară. Totodată, amenințările hibride fără o astfel de componentă urmează să fie reglementate prin mecanismele convenționale de gestionare a crizelor. Starea de asediu se instituie pentru o perioadă de până la 30 de zile, iar prelungirea acesteia necesită hotărârea Parlamentului (articolul 10).

Proiectul de lege, într-adevăr, admite restricții temporare de circulație, inclusiv la traversarea frontierei, precum și rechiziționarea bunurilor (articolul 54). Totuși, aceste măsuri trebuie să fie necesare și proporționate (articolul 18), iar pentru rechiziționarea bunurilor sunt prevăzute compensații (articolul 19). Respectiv, nu vorbim despre confiscarea arbitrară a proprietăților.

Articolul 20 stipulează la alineatul (6) obligația cetățenilor aflați în străinătate și supuși obligațiilor de mobilizare să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în R. Moldova după primirea ordinului de chemare sau comunicarea obligației de prezentare. Totodată, acest lucru nu presupune aducerea forțată a cetățenilor de peste hotare. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în mesajul video din 6 noiembrie, a confirmat că autoritățile nu au mecanisme de aducere forțată a cetățenilor din alte țări.

Acest scrutin ar putea fi ultimul în Găgăuzia?

La rândul său, candidatul pentru funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, care candidează în Circumscripția Electorală nr. 25 Chiriet-Lunga, Ivan Burgudji, în cadrul dezbaterilor, a pus la îndoială existența autonomiei în continuare. „Acum sunt timpuri foarte grele, miza este următoarea: va exista oare Găgăuzia în general sau aceste alegeri vor fi ultimele pe teritoriul Găgăuziei? (în original: „Сейчас очень тяжелое время, вопрос стоит на кону: будет ли вообще существовать Гагаузия или это будут последние выборы на территории Гагаузии?”), a declarat acesta. Totuși, candidatul n-a specificat circumstanțele care, în opinia sa, ar putea amenința existența autonomiei și n-a spus de ce scrutinul care urmează să se desfășoare ar putea fi ultimul.

Îngrijorări despre viitorul Găgăuziei au fost lansate în spațiul public și anterior, dar, de obicei, acestea nu erau probate prin fapte ori prin decizii politice concrete.

În special, după hotărârea Curții Constituționale (CC) a Republicii Moldova din 9 iulie 2026, unii politicieni și surse de pe rețelele sociale au prezentat acest act ca pe un „început de demontare a autonomiei” (în original „начало демонтажа автономии”) și susțineau că Găgăuzia ar fi fost lipsită de dreptul de a-și organiza propriile alegeri. Aceste afirmații nu reflectă însă conținutul hotărârii emise de CC, iar le-a demontat anterior.

Curtea Constituțională a declarat neconstituționale unele prevederi din legislație care țin de formarea autorității electorale regionale, dar nu a anulat statutul de autonomie de care se bucură Găgăuzia și nici nu a interzis desfășurarea alegerilor regionale. Statutul special al Găgăuziei este garantat de articolul 111 din Constituția Republicii Moldova.

Vezi și: Profil de integritate: Ivan Burgudji

 

Elena Celac

Stopfals.md

 

Acest material este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea integrității aleșilor poporului, informare pentru un vot conștient la alegerile regionale și sprijinirea mass-mediei de calitate", implementat de Asociația Presei Independente (API), cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova.

 

Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.

 

Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!

#NuDezinformării #StopFals #API