Falsuri recente
Vizita oficială la Chișinău a comisarei europene pentru Extindere, în perioada 8–10 noiembrie, a fost urmată de un val de reacții critice în spațiul informațional al R. Moldova, din partea a numeroase surse pro-Kremlin. Mai multe declarații ale Martei Kos au fost scoase din context sau reinterpretate, iar anunțurile privind sprijinul financiar și progresele înregistrate în procesul de aderare au fost ironizate sau au devenit pretexte pentru relansarea unor narațiuni anti-UE.
În postările publicate de politicieni, canale de Telegram și pagini de social media, Uniunea Europeană (UE) a fost prezentată drept indiferentă față de problemele cetățenilor, ajutorul european – drept mită electorală, iar integrarea europeană – drept o promisiune care nu va fi niciodată îndeplinită. Am identificat mai multe teme recurente.
Un subiect exploatat de sursele propagandistice a fost discursul Martei Kos în parlamentul de la Chișinău.
Partidul Socialiștilor a anunțat că boicotează ședința, motivând că nu dorește să aibă „o simplă prezență formală” la un eveniment destinat „elogierii” guvernării PAS. Afirmațiile au fost preluate și de canalul de Telegram Sputnik Молдова. Au boicotat discursul Martei Kos și deputații Partidului Comuniștilor.
Ulterior, mai multe canale pro-Kremlin au prezentat ședința drept un spectacol regizat, în care deputații PAS ar fi aplaudat „la comandă”. Canalele de Telegram Протесты в Молдове, KP Moldova și WTF Moldova?! au publicat mesaje ironice în acest sens.
Un alt subiect a fost contestarea evaluărilor pozitive ale Comisiei Europene privind parcursul european al R. Moldova. Declarația Martei Kos despre „pașii mari” făcuți spre UE a fost ironizată și prezentată drept propagandă.
Activistul pro-rus din Găgăuzia Mihail Vlah a calificat progresele drept „praf în ochi”, într-o declarație preluată de Sputnik Молдова.

Alte postări au ironizat metafora progresului, inclusiv prin jocuri de cuvinte despre „salturi mortale” (Sputnik Молдова, WTF Moldova?!).
Este adevărat că raportul de extindere al Comisiei Europene pentru 2026 nu prezintă doar realizări. Documentul menționează și reformele care trebuie continuate, inclusiv în domeniul statului de drept și al combaterii corupției. Totuși, raportul confirmă progrese și apreciază că R. Moldova ar putea încheia negocierile de aderare la începutul anului 2028, dacă menține ritmul actual al reformelor. Raportul Comisiei Europene nu garantează aderarea la o anumită dată, dar nici nu susține afirmația că parcursul european ar fi lipsit de rezultate.

Un moment care a generat numeroase reacții a fost răspunsul Martei Kos „I don't understand the question” (trad. - „nu înțeleg întrebarea”), oferit după ce jurnaliștii au întrebat-o despre problemele din justiție și combaterea corupției.
Mai multe canale au preluat secvența și au prezentat-o ca pe o dovadă că oficiala europeană nu ar cunoaște sau ar ignora problemele R. Moldova. Канал5 a afirmat că aceasta ar fi lăudat țara prefăcându-se că nu știe nimic despre corupție, iar Жуков Online și Нетипичная Mолдова NEWS au ironizat răspunsul prin meme și parodii.

În contextul complet, Kos a explicat că întrebarea i se pare concentrată exclusiv pe probleme, în timp ce raportul Comisiei Europene evidențiază progresele înregistrate: „Nu înțeleg întrebarea. Moldova a făcut cel mai mare progres de până acum și voi mă întrebați de probleme, puncte slabe și riscuri. Nu înțeleg. Este părerea mea. Pentru că ați realizat atât de multe, ar trebui să vedeți ce spune Raportul de extindere. Spune că sunteți sunteți una dintre țările cu cel mai mare progres dintre țările-candidate, spune că în curând veți deschide toate clusterele, că Comisia va aproba Raportul interimar privind respectarea statului de drept și aveți posibilitatea să închideți 25 de capitole. Desigur, pot să vorbesc despre ce mai rămâne de făcut, dar îndemnul meu este să vă axați pe lucrurile pozitive din acest raport și să sărbătoriți”.
Anunțul privind un sprijin suplimentar de 30 de milioane de euro din partea UE pentru compensarea costurilor înalte la energie pentru cetățeni a generat o altă serie de reacții.
„Sunteți prea generoși”, a ironizat canalul de Telegram WTF Moldova?! suma, întrebând dacă 30 de milioane de euro ar fi suficiente pentru întreaga țară și pentru toată iarna. Sputnik Mолдова a numit ajutorul „mită”, iar KP Moldova a folosit cuantumul ajutorului pentru a sugera că R. Moldova ar fi devenit mai puțin importantă pentru UE.
Comentatorul Dmitri Ciubașenco a făcut legătura și cu falsa narațiune a „militarizării” R. Moldova, afirmând că ajutorul de 30 de milioane de euro înseamnă, în medie, 3 euro de persoană pe lună: „Încălzirea nu este același lucru cu apărarea — un domeniu pentru care UE a alocat deja Republicii Moldova 320 de milioane de euro. La urma urmei, e mai bine să-i pregătești pe moldoveni — alături de UE — pentru un război cu Rusia, în timp ce le este frig”. Aceste afirmații au fost distribuite de surse de propagandă pro-Kremlin, printre care canalul "Первый в Молдове" Новости sau Elena Zamura (Молдавские Ведомости).

Punerea în contrast a investițiilor în domeniul apărării și a celor din domeniul social este o tehnică răspândită a propagandei ruse, folosită de mai mulți politicieni din R. Moldova, dar și de oficiali de la Moscova.
Sprijinul anunțat de Marta Kos va fi alocat pentru programul guvernamental Ajutor la Contor din sezonul rece 2026-2027, cu scopul de a contribui la plata facturilor familiilor vulnerabile. În acest scop, autoritățile moldovene estimează un necesar de 2,6-2,7 miliarde de lei, în timp ce suma de 30 de milioane de euro acoperă 22-23% din total.
În unele postări, sprijinul european pentru energie a fost pus în contrast cu presupusa posibilitate de a cumpăra gaze rusești la prețuri mai mici.
Sputnik Moldova a întrebat cine ar interzice R. Moldova să cumpere direct gaz de la Gazprom, iar WTF Moldova?! a susținut că politica UE ar fi cauza prețurilor ridicate.

Însă mesajele omit contextul crizei energetice. Vom aminti că, inițial, nu R. Moldova a renunțat la gazul rusesc, dar Gazprom a încălcat prevederile contractuale încă în toamna anului 2022 și a redus livrările, astfel încât R. Moldova a fost nevoit să-l achiziționeze de pe piețele internaționale (detalii AICI). Iar despre oportunitatea și riscurile unei potențiale reveniri la achiziția de gaz rusesc puteți citi AICI.
Faptul că Marta Kos nu a putut indica o dată exactă la care R. Moldova ar putea deveni membră a UE a fost transformat într-un argument că țara ar urma un drum fără destinație.
Нетипичная Mолдова NEWS a ironizat această incertitudine, Morari.news a descris aderarea drept un proces „în ceață”, iar Dmitri Ciubașenco a afirmat că R. Moldova nu va fi niciodată admisă în UE.

În realitate, aderarea nu are o dată garantată. Procesul depinde de îndeplinirea criteriilor și de acordul statelor membre. Comisia Europeană a apreciat că încheierea negocierilor la începutul anului 2028 este un obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă reformele continuă în ritmul actual. A transforma lipsa unei date certe de aderare în „dovada” că aceasta nu va avea loc înseamnă a confunda incertitudinea firească a unui proces complex cu un verdict.
Analiza conținutului online din perioada vizitei Marta Kos a inclus peste 200 de materiale provenite de la circa 80 de canale, pagini și surse online.
Nu toate criticile față de Marta Kos sau față de guvernarea PAS pot fi considerate dezinformare. Unele vizează probleme reale: reformele sunt incomplete, costurile energiei rămân ridicate, iar aderarea la UE nu are un calendar garantat.
Totuși, repetarea acelorași asocieri construiește o imagine în care sprijinul european e prezentat ca inutil sau chiar dăunător. În acest mod, vizita oficială a Martei Kos și declarațiile sale devin punctul de plecare pentru mesaje care urmăresc să slăbească încrederea cetățenilor în UE și în parcursul european al R. Moldova, or acesta e unul dintre scopurile principale ale propagandei Kremlinului, despre care Stopfals.md a scris de nenumărate ori.
Mihai Avasiloaie
Stopfals.md

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Sănătate și Tehnologii Digitale (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici HaDEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Urmărește-ne pe Facebook, Instagram, Telegram și TikTok.
Ai depistat un fals? Raportează-l pe semnale.stopfals.md/ro și noi îl vom dezminți!
Relevant
Comments 0